vineri, 5 martie 2010

XVIII

Optsprezece, numărul de la camera unde avea rezervările făcute, şi abia acum observa că numerotarea era făcută cu litere romane. Nu ştia la ce să se aştepte odată intrat în acea cameră. Aflase de la recepţie că iubitul lui sosise deja de un sfert de oră şi nu putea nega o oarecare agitaţie interioară. Trecuseră câteva luni de la ultima lor întâlnire şi mergea cu paşi grăbiţi, puţin dezorientat încercând să găsească numărul camerei mai repede. Degeaba se străduia să se calmeze,îi devenise imposibil să îşi controleze respiraţia odată aflat în faţa uşii cu pricina. Bătuse înainte de a intra,dar mâna lui nu apucase să prindă mânerul. Cosmin deschisese prompt, aruncându-se în braţele lui, nehotărât dacă să îl ţină acolo sau să îl lase să intre înăuntru.
—Credeam că nu mai ajungi odată!
Şoptise enervat refuzând să-l sărute, în timp ce Simon îi fixa cu lăcomie buzele. Nu merita pedepsit pentru o întârziere a trenului.
—Trenul…
—Nu contează!
I-o luase înainte, după ce îl inspectase cum o făcea de obicei. Conversaţia încetase, cei doi închizând uşa în urma lor, sărutându-se cu pasiune. Braţele lui Cosmin pe umerii lui, într-o îmbrăţişare tandră era mai mult decât îşi dorise. Deşi nu planificase şi lacrimile în acelaşi timp.
—Îmi era aşa dor de tine…Nu credeam că am să rezist mai mult de atât.
Îl zgâriase cu unghiile deasupra tricoului sport, căci renunţase la cămăşile lui elegante şi anoste pe deasupra. I se părea că nu e nevoie de aşa ceva, chiar dacă ar fi arătat poate ceva mai serios îmbrăcat. Răspunsese cu alte câteva săruturi, devorându-i buzele.
—Şi eu ţi-am dus lipsa.
Zadar încerca să oprească ciudata atracţie magnetică, nu îşi putea explica acel instinct. Citea în privirea lui lacomă, îl simţea în atingerile tânărului ce îi trimiteau fiori prin tot trupul. Nu venise acolo doar pentru asta, şi totuşi nu se puteau opri. Spera să nu fie învinuit după; reflectase scurt, forţând mersul iubitului său spre pat, dezbrăcându-l lent de fiecare haină.
Simţea pielea fină şi parfumul discret de pe pielea tânărului când îl săruta pe gât, Cosmin ţinându-l prea strâns în braţe pentru a-i permite să coboare alintările mai jos. Nu renunţase deloc la acea îmbrăţişare, ci o intensifica.
—Abia am apucat să ne vedem şi deja…
Nu era nevoie să continue fraza, Simon bănuia că urmau să o pună amândoi în practică.
—Probabil mi-ai citit gândurile…Şuşotise ridicându-se puţin pentru a-şi desface pantalonii. Cosmin se ocupase deja de tricoul lui, fără să îi pese unde îl aruncă.
În câteva secunde încetaseră amândoi să mai vorbească,preocupaţi să se sărute iar. Era straniu cum se priveau în ochi între timp, fără a se sătura. Degetele lui Cosmin alintându-i pletele, iar Simon plimbându-le neîncetat peste coapsele iubitului său.
Trupul acestuia răspundea instantaneu,cuprins de o febră ciudată. Amândoi simţeau dorinţa de a ceda cât mai repede, repezindu-se cu mişcări stângace să simtă mult mai mult decât ştiau până atunci. Încetase să fie o joacă, nu era vreme de atenţie, preludiu şi descoperiri. Domina o nevoie primară,în ochii ambilor citindu-se fără ezitare acelaşi lucru.
Refuza să-şi ia ochii de la trupul întins sub el, admirând tresărirea pieptului,sfârcurile proeminente şi roşite dar mai ales pielea fină,roză sau de tentă mov de la săruturile lui. Cosmin poate nu era primul său iubit, dar avea destule calităţi care să-l facă să se simtă împlinit că îi este alături. Una din ele era aceea că îşi dădea seama de unele lucruri înainte ca el să i le spună. Îi înmânase destul de repede crema, pentru a trece amândoi la pasul următor. Simon îl sărutase mulţumit pe gât, mâna lui dreaptă coborând uşor între fesele acestuia.
—Cred că asta înseamnă să trăieşti momentul.
Şuşotise aproape gemând la urechea lui, degetele penetrându-l lent. Îşi arcuise puţin spatele,prins între a se lăsa alintat în continuare şi a evita durerea de la început.
—Hai să vedem.
Provocase iubitul său,retrăgându-şi degetele. Îl posedase fără ezitare, amândoi lăsându-se prinşi în extaz..
—Facem sex?
Ezitase curios, ochii lăcrimându-i fără să vrea datorită mişcărilor repezi şi grăbite ale lui Simon. Nu se împotrivea. Din contră, le dorea mai repezi şi mai profunde. Respiraţia i se întretăia, simţind cum fiecare por se dilată, devenind atât de delicat la atingere. Simţea plăcere în orice parte era atins, şi fiecare mişcare, mângâiere îl determina să geamă necontrolat.
—Ţie ţi se pare că asta facem?
Negase imediat. Oricum ar fi fost, îl iubea pe cel care îi era alături şi nu putea face asta fără să simtă în inima sa acea dorinţă nu doar trupească,cât şi spirituală. Numai privindu-l în ochi nu se putea abţine să nu îi spună asta,nu avea putere să reziste.
Buzele îi tremurau necontrolat, Simon împreunându-şi degetele cu ale lui. Simţea că nu mai are mult, dar nu reuşea să scoată alte vorbe decât respiraţia sufocată de plăcere. Palmele iubitului său erau transpirate, şi alunecau uneori fără să-şi dea seama. Doar când îl ţinea iar strâns realiza asta.
Nu regreta clipa în care cedase atât de repede. Trăia acea plăcere fulgerătoare alături de el,sărutându-l necontenit. Câteva momente după îl simţise trăgându-se lent de deasupra lui, pentru a se aşeza alături pe perne. Îl luase cu grijă în braţe.
—Ţi-e somn?
Îşi regăsise vocea, deşi destul de înceată. Tuşise puţin pentru a scăpa de senzaţia de răguşeală.
—Mi-e sete.
Simon părea că se înseninase la faţă, ochii lui devenind mult mai limpezi. Din inerţie îşi umezise buzele, sărutându-l cu poftă înainte de a se da jos din pat.
—Îţi aduc eu apă..
Se oferise cu entuziasm, găsind tricoul iubitului său,pe care îl îmbrăcase imediat. Tenta fină de parfum îl făcuse să tragă de guler şi să inhaleze profund. Simon zâmbise amuzat de gestul lui, şi se bucura de răsfăţ. Cosmin părea a fi în formă bună,vesel şi optimist. Foarte rar avusese parte de o asemenea primire.
—Nu e nevoie de pahar.
Indicase înainte ca acesta să scoată sticla de apă plată din micul frigider al camerei de hotel. Cosmin ridicase din umeri cu indiferenţă, şi se grăbise înapoi în pat. Deja începea să simtă răcoarea, acum că nu mai era încins şi nici în pat alături de Simon.
Se ruşinase puţin privind către ceas. Trecuse numai un sfert de oră…Nu ştia cum de lui Simon i se întâmplase să îşi piardă controlul atât de repede, dar era poate un semn bun.
—A avut întârziere mare trenul?
Schimbase subiectul încercând să deschidă o punte de conversaţie. Iubitul lui devenise prea tăcut,şi revăzându-se după atâta timp aveau multe să îşi spună. Probabil nici unul nu ştia cu ce să înceapă. În special el.
—Un sfert de oră. Nu foarte mult, am reuşit să compun jumătate din noul articol pe săptămâna viitoare.
Se mutase mult spre partea lui de pat,pentru a-i face loc lui Cosmin să stea alături. Luase sticla de apă, bând însetat.
— Foarte bine. Eu îmi pregătesc două eseuri despre bolile dermatologice la animale, iar zilele trecute… Luase o pauză pentru a înghiţi în sec, ştiind că uneori Simon reacţionează în moduri felurite… Am fost iar la întâlnirea grupului din care fac parte.
De data asta o privire fixată spre el era tot răspunsul.
Pentru el homosexualitatea nu era o temă importantă,chiar dacă era orientarea sa sexuală; spre deosebire de Cosmin care era unul din voluntarii unei noi asociaţii care încerca să le susţină drepturile.
—Ceva nou pe acolo?
Întrebase din pură politeţe, îşi dădea seama după tonul folosit. Şi ştia că Simon nu se implică în asta pentru că nu era genul de om care să aibă o clauză de militat. Nu obişnuia să aibă idei fixe, de fapt, stabilitatea nu era punctul lui forte pe nici un plan.
—Am ceva să îţi spun legat de asta.
Încrucişase cu timiditate degetele deasupra sticlei de apă primite înapoi. Ar fi fost bine să înceapă cu ceea ce repetase de o săptămână în gând, dar ochii lui Simon adunau atâta nervozitate
încât simţea un gol profund în stomac. Şi trebuia să îi spună.
—S-a întâmplat ceva?
Îşi răvăşise pletele în sus, semn că începea să îşi piardă răbdarea cu fiecare moment de tăcere.
—Săptămâna trecută, duminică mai exact, la ultima întâlnire am rămas să completăm zece liste cu voluntari şi să îi sunăm pe cei ce sunt de acord să se implice alături de noi.
Vorbea rar,astfel încât Simon să poată fi atent la tot ce i se spune,sau poate că o făcea din instinct pentru a devia de la ideea ce urma să devină esenţială în tot ce avea să-i povestească până la final. — Şi eu am fost primul care am plecat. După ce am terminat ce aveam de făcut, unul dintre tipii de acolo m-a felicitat…
Pe chipul lui Simon apăruse deja umbra întunecată a iritaţiei; o gelozie mascată de furia cu care începuse să se îmbrace.
—Aşa,şi?
—Nu am făcut nimic!
Intervenise Cosmin cu disperare în voce,zărindu-i surâsul dispreţuitor.
—Da? Şi ce anume mai exact s-a întâmplat între tine şi tipul ăla?
Nici măcar ţigara ce o fuma nu îl determina să stea lângă masa pe care se afla scrumiera. Luase camera de hotel la paşi mărunţi, abţinându-se să nu rostească vorbe urâte. Îl iubea pe Cosmin, orice greşeală ar fi făcut, dar mânia absorbea parte din energia sa.
—M-a sărutat…Nu a fost cu intenţie!
—Nu-mi spune că a căzut exact cu limba în gura ta!
—Simon!
—Taci şi continuă dacă vrei să mai stau în camera asta.
Repulsia din vocea bărbatului îi făceau glasul să tremure. Se temuse că va ajunge aici, dar nu ar fi vrut să regrete că îi spunea adevărul.
—Foarte bine. Cu atitudinea asta e clar că nu am şanse să mă poţi înţelege.
—Să te înţeleg? Ce vrei să înţeleg Cosmin?! Că te-ai sărutat cu altul? Că în fiecare week-end te duci să te întâlneşti cu tipi singuri doar pentru că faceţi parte dintr-o asociaţie, sau mai ştiu eu ce. Ori mă crezi atât de naiv…
—Nu, Simon. Tu eşti cel care are impresia că o întâmplare unică şi nefericită poate fi asemănată cu modul în care m-ai înşelat! Ori uiţi de câte ori s-a întâmplat?
—Ai nevoie să recurgi la asta pentru a justifica ce faci acum?
Dăduse negativ din cap, stingând ţigara şi aprinzând una nouă. Privise de câteva ori valiza rămasă în dreptul uşii atunci când intrase.
— Şi tu ai dreptul la libertate absolută în relaţia asta, iar eu sunt jucăria ta? Asta vrei să zici?
—Bun! Dacă ai nevoie de o nouă sculă în fund eşti liber să faci ce vrei. Poţi să ţi-o tragi cu un regiment întreg dacă asta vrei!
Replica tăioasă îl făcuse pe Cosmin să se dea câţiva paşi înapoi. Realizase că se pregăteşte să plece abia când izbise cu scrumiera de perete,lovind mobila din jur. Îşi acoperise urechile, privind cu spaimă către iubitul său. Nu îl mai văzuse niciodată reacţionând atât de violent,atât de abrupt cât totdeauna se străduia să fie calm. Ridicase valiza din dreptul uşii,ieşind fără a scoate o vorbă.
Liniştea camerei nu se potrivea cu agitaţia din sufletul său. Iar răceala abia o simţea. Furia îi aprinsese pielea,hainele pe care le îmbrăcase în grabă folosindu-i doar pentru a se acoperi. Îşi urmase iubitul în afară,cu paşi repezi şi nervoşi.
—Eşti un misogin dacă ai impresia că poţi trata pe cineva în asemenea hal!
Îl ajunsese din urmă în faţa uşilor din sticlă fumurie ale hotelului unde erau cazaţi. Nimeni nu părea a băga de seamă cearta lor, Simon se asigurase primul. Dispreţuia când alţii îşi băgau nasul în treburile lui,chiar şi ca simpli privitori.
—Mai ai multe de spus Cosmin?
Refuzase să îi răspundă de data asta,lăsându-l să se depărteze cu graba unui om ce pleacă supărat şi plin de griji. Poate remuşcări îşi spusese muşcându-şi buzele, abţinându-se să nu-l urmeze.
Într-un fel îi era teamă să afle dacă Simon luase o decizie în privinţa asta. Până acum nu se certaseră atât de dur.
Se aşezase la depărtare de câţiva metri,cu spatele sprijinit de o bancă. Începuse iar să fumeze,valiza stând aşezată la picioarele lui ca un obiect aruncat în grabă.
Orice greşeală,fie că ar fi fost mai mult a lui,sau a lui Simon, trebuia însă remediată. Stabiliseră destule lucruri; unele tacit, altele comunicând şi spera ca amândoi să se ţină de ele. Asta pentru că vroia să aibă parte, încă, de iubirea lui. Se apropriase lent, hotărât să fie precaut în caz că urma să fie refuzat iar cu vehemenţă.
—Pentru cineva care susţine cu tărie că ţine la mine, îmi întorci spatele destul de repede.
Observase o uşoară tensiune şi o schimbare în atitudinea lui Simon. Îşi lăsase capul pe marginea de sus a băncii privindu-l cu un calm ciudat. Vocea lui îl făcea să tremure din rărunchi.
—Nu aş putea nega. Poate că am exagerat,dar nu vreau să se mai repete toate astea.
—Atunci eşti de acord să mă asculţi? Nu îmi caut scuze şi nici nu îmi doresc asta. Am să îţi spun pur şi simplu ce s-a întâmplat, iar dacă nu mă crezi îl putem confrunta pe tip.
—Numai dacă vrei să-l stâlcesc în bătaie.
Ameninţase printre dinţi, făcându-i respiraţia să i se întretaie. Printre decepţie şi nervozitate, realiza că sentimentul principal al lui fusese gelozia.
—Am strâns mai mult de zece voluntari, ceea ce este o realizare. La plecare mi-a strâns mâna şi m-a felicitat. Am crezut că vrea să mă sărute pe obraz, aşa că nu am fost precaut. M-am trezit că şi-a pus buzele scârboase peste ale mele. Normal că m-am revoltat. I-am spus politicos că am pe cineva şi am plecat repede acasă să mă spăl. Numai eu ştiu cât m-au durut gingiile şi ce buze aspre am avut.
Oftase frustrat, însă cu uşurare în suflet să audă râsetul cald al iubitului său. Simon îl ascultase şi îl privise cu atenţie.
—Nu ai buzele aspre.
Îi prinsese obrazul cu palma dreaptă, întorcându-i faţa spre el. I se părea mult mai calm acum că ascultase toată povestea şi nu dădea semne că ar contesta spusele lui. Îl sărutase scurt, ca de împăcare, apăsând cu vârful buzelor peste ale lui până ce deschise, reluau acelaşi ritm ameţitor ca întotdeauna. Nici nu realiza când Simon aprofunda sărutul, căci era mereu prea captivat.
Reacţionase destul de grav la început, însă îşi dădea seama pe cât treceau clipele în care se sărutau, că o făcuse fără să vrea. Fusese un moment de pierdere şi de nervozitate maximă. Şi nici nu ştiuse cum să reacţioneze,pentru că niciodată nu avusese răbdarea de a se confrunta cu cei pe care îi înşelase sau de a se pune în locul lor. Cosmin îl învăţa asta abia acum. Şi primele înţepături de gelozie păreau a prinde formă în inima lui,încât din instinct pusese mâna dreaptă peste umerii tânărului împiedicându-l astfel să se retragă şi să întrerupă sărutul.
Era prins de o dorinţă ciudată pentru el,existase şi până atunci,dar nu atât de intensă;ar fi vrut să-l ţină în braţe fără încetare. Numai că de teamă să pară insistent se rezumase la gesturile lui rezervate şi întrerupsese îmbrăţişarea cât şi sărutul.
—Vrei să urcăm înapoi sus? Eu am coborât doar în hainele subţiri. Explică iubitul lui,sărutându-i tâmpla stângă în timp ce îi aranja câteva fire după ureche.
—Mi-ar prinde bine un pui de somn.
Căzuse imediat de acord, stingând ţigara. Se ridicase de pe bancă, ţinându-l strâns de mână.
Se simţea liniştit şi o toropeală îi cuprinsese tot trupul. Împăcarea lor atât de rapidă ca şi cearta îi aminteau de ploile de vară care durau câteva minute. Desigur, ar fi preferat să evite certurile cu Cosmin, pentru că relaţia lor începuse să-l afecteze emoţional mai mult decât lăsa să se întrevadă.
Îi furase câteva săruturi şi pe holul hotelului, la întoarcerea în cameră. Nu erau ca cele de la început, pline de râvnă şi dorinţă, ci numai jucăuşe, dăruite cu tandreţe. Simon îşi furişase mâna dreaptă pe sub marginea tricoului, ţinându-l pe tânăr de talie. Câteva persoane din spate comentaseră la vederea gesturilor tandre între ei doi,dar intraseră deja în cameră. Şi oricum ambii erau obişnuiţi cu reacţii de tot felul.
—Am lăsat dezordine aici.
Comentă trecând să adune de pe jos scrumiera şi să aranjeze obiectele ornamentale aflate pe mobilă. Cosmin îl oprise prinzându-i braţul la piept.
—Mai pot aştepta. Hai să ne odihnim puţin…
—Bine.
Primise un răspuns scurt încât uneori rămânea cu privirea mirată îndreptată spre Simon. Se aşteptase la un refuz,tânărul având obişnuinţa să dezaprobe repede ideile când nu avea chef sau când era obosit.
Drumul spre pat îl făcuseră într-un mod ciudat; Cosmin păşind lent în faţa lui, ţinându-l de mână. Ar fi putut părea doi adolescenţi timizi,dar numai gândul îl amuza. Simon probabil nici dacă ar fi încercat să pară,n-ar fi reuşit să fie timid. Era prea uşor de tachinat,prea uşor de ademenit şi se pierdea repede cu firea. Poate de aceea în adolescenţă fusese uşuratic. Deşi probabil,la începuturi fusese un timid,dar Cosmin ezita să îi pună întrebări. Momentul de acum nu era nici cel oportun,gândi ascunzându-şi obrajii înroşiţi pe pieptul lui Simon,care îl strângea în braţe.
Oftase mulţumit de căldura ce o simţea în jurul său,emanată de trupul lui Cosmin. Îşi lăsase capul în jos,privind doar pletele lui întunecate ce se revărsau în jos pe pieptul şi pe braţul său,de care acesta se sprijinea acum cât începea să-l fure somnul. O parte din pătură era prinsă cu grijă la spatele acestuia,braţul lui asigurându-i căldura, ţinându-l aproape. Avea pleoapele grele, şi mintea goală,însă imaginile ce i se perindau prin faţa ochilor îl împiedicau să doarmă instantaneu. Era ceva în el ce nu se potolise încă. O umbră de teamă şi nesiguranţă. Umbra sub care stăruise toată viaţa. Dar nu putea duce o luptă infinită cu sine. Ritmul respiraţiei calme a lui Cosmin îl cufunda şi pe el într-o aţipire profundă.

*
Printre genele întredeschise reuşea să distingă umărul lui Cosmin, ondularea osului şi a muşchiului, pielea puţin roşiatică făcându-l să ofteze brusc. Îi venea greu să creadă că se afla în stadiul dintre trezire şi vis, dar mângâierile iubitului său erau la fel de reale ca modul în care se simţea în acele clipe. Prins în plăcerea sufocantă ce-l făcea să tragă pătura la o parte.
—Îţi place trezirea asta? Îl sărutase pe gât, dând la o parte cămaşa ce o purta şi care era deja desfăcută.
—Aha. Mormăise clipind rar. Era seară deja şi întunericul din cameră era întrerupt de luminiţe rare. Cosmin aprinsese câteva lumânări aflate acolo, transformând atmosfera într-una destul de romantică.
Părul moale al iubitului său îl gâdila pe piept, când acesta începuse să-l sărute pe abdomen în jos. Îi simţea mâna dreaptă pe sub pantaloni, strângând şi apăsând încât se mişca din instinct. Cosmin îi părea schimbat. Niciodată nu fusese cel care să iniţieze ceva între ei doi, fiind destul de timid uneori. Modul acesta îl incita, dar trezea în el o anumită suspiciune.
Mâinile lui regăsiseră trupul lui Cosmin, trecând cu lentoare peste braţele tânărului, peste coaste şi umerii lui goi. Era dezbrăcat, fiind pregătit pentru un moment ca acesta. Probabil îl planificase în timp ce dormise, îşi spuse Simon despărţind fesele tânărului. Îl tachina doar, rotindu-le de câteva ori, făcându-l să îşi lase capul pe umărul lui şi să geamă incitat.
Atât îi era de ajuns să caute forţa necesară care să-l scoată din moliciunea trupului şi să-şi întoarcă iubitul pentru a-l aşeza cu spatele pe pat. Cosmin nu se împotrivise, părea a fi întru-totul de acord cu schimbarea de poziţie. Despărţise picioarele pentru a-i permite lui Simon să se aproprie deasupra lui. Atingerea intensă îl făcea să tremure în aşteptare. Degetele lui începeau să îl penetreze rapid.
Privirea fixă spre el a iubitului său îl făcea să roşească. Deşi nu era pentru prima oară când făceau asta, nu văzuse niciodată atâta fascinaţie şi intensitate în ochii acestuia. Parcă ar fi descoperit ceva nou, ceva ce nu aflase până atunci.
— Nu te mai uita aşa Simon…
Rugase sărutându-i buzele. Înflăcărarea îl determina să uite de durerea ce o simţise la penetrare. Acum că îi simţea trupul unit cu al lui, închisese ochii prins în propriul delir uitând să verifice dacă Simon ţinuse cont de rugămintea lui. Tot sângele i se plimba dintr-o parte într-alta a corpului, fără ca el să poată sta pe loc.
Îşi ridicase uşor pieptul când tânărul şaten îi săruta sfârcurile, trecând cu limba în sens circular. Nu se putea abţine să nu se vânzolească pe cearşaf, şi să se mişte pentru a-l trage cât mai aproape de el.
Închisese ochii strâns, suspinând de plăcere. Imediat ce Simon atinsese ceva înăuntrul său,simţise cum totul se depărtează. Părăsise lumea pentru un paradis propriu, ce îi aparţinea în braţele bărbatului pe care îl iubea.
Tresărise la prima convulsie a lui Cosmin,depărtându-se uşor,cât îi permitea îmbrăţişarea. Braţele iubitului său îl trăgeau de umeri în jos,frecând pe pielea deja încinsă. Abia că simţea arsura la cât devenise de fascinat de chipul lui Cosmin. Obrajii înroşiţi de plăcere luceau la lumina candelelor aprinse,de un roz pur la fel ca şi pilea lui catifelată. Abia se observau câteva broboane de transpiraţie adunate pe fruntea lui,Simon ştergându-le cu mâna. Ar fi sărutat buzele care îi suspinau numele,dar i se părea o întrerupere nedemnă. Îl sărutase pe gât în schimb, trecând cu limba scurt până sub bărbia lui pentru a reveni iar la poziţia din care îl putea privi. Cosmin se cufundase şi mai mult în extaz, închizând ochii strâns şi lăsându-si capul pe pernă,arcuindu-şi trupul în acelaşi timp.
Era o imagine pe care nu avea să o uite prea curând pentru că îl aducea în pragul unei realizări. Îşi dădea seama că bărbatul de sub el suspina numele lui,că era dorit în braţele lui şi că nimeni altul nu îi putea dărui ceea ce îşi dorea de la Simon. Numai gândul îl copleşise în acele clipe,căci nu experimentase niciodată atâta gelozie. Nu ar fi vrut să îl ştie făcând dragoste cu altul. Nici măcar mintea să îi zboare la altcineva decât la el. Ar fi vrut să împartă intensitatea ce o simţea,să intre pe sub pielea lui şi să rămână acolo.
Pusese atâta forţă în fiecare mişcare, în fiecare mângâiere, încât se mirase să-l vadă abandonându-se atât de repede şi să geamă pierdut într-un orgasm tremurător. Îl strânsese cu forţă în braţe,respirându-i peste umăr,simţind cum i se dilată fiecare por. Ar fi vrut să zică ceva,să se mişte,dar Cosmin îi spulberase toate gândurile.
- Simon? Îi simţise degetele plimbându-se cu timiditate peste spatele lui, având senzaţia de usturime la fiecare atingere. Se depărtase rapid din braţele lui. S-a întâmplat ceva?
- Nimic, sunt obosit.
Se întorsese rapid cu spatele, închizând ochii pentru câteva clipe. Auzise aşternutul foşnind şi bănuia că tânărul se dă jos din pat. Nu se aşteptase ca pătura să fie trasă cu forţă de pe el.
- Nu minţi, Simon! Te cunosc mai bine decât crezi, îţi ştiu fiecare gest şi fiecare mişcare în timp ce facem dragoste. Aşa că ar fi bine să-mi spui ce ai.
Toate cuvintele erau mai reci decât aerul ce-i răscolea pielea, ştiind cât sunt de adevărate. Îşi lăsase capul la loc pe pernă, mâna sa dreaptă căutând pachetul cu ţigări de pe noptieră.
Cosmin încă îl privea în aşteptare.
- La cine te gândeai în timp ce făceai dragoste cu mine?
Ideea ciudată îl făcuse să privească cu dezaprobare spre Cosmin.
- La nimeni altcineva. Nu văd la cine aş putea să mă gândesc.
- Emi de exemplu.
- Exemplul tău e prost.
- Atunci ce ai? Îl prinsese de gât, punându-şi palma pe obrazul lui pentru a-i întoarce privirea spre el. Simon îl fixase imediat, trecându-şi două din degetele sale peste fruntea tânărului, aranjându-i pletele rebele.
- Ţi-am spus că sunt obosit.
- Ţi-am spus că nu te cred! Îl prinse Cosmin de umeri, împingându-l înapoi cu capul pe pernă. Se conformase simţind mâna dreaptă a tânărului cum coboară spre abdomenul său în jos.
- Tu minţi, dar corpul tău nu poate minţi. Nu ai terminat odată cu mine, şi nici nu ai mai reuşit să continui.
Închisese ochii ştiind că nu putea descrie în cuvinte ceea ce simţise în acele clipe. Fusese copleşit de tot ce simţea pentru Cosmin, dragoste, teamă, gelozie…
- Să fiu sincer, nici eu nu ştiu.
Îşi aşezase capul pe pieptul lui. Involuntar îi simţea inima bătându-i cu putere şi îl privea în aşteptare. Simon rar avea astfel de reacţii, iar acum îi creau o senzaţie de nesiguranţă.
- Nu ştiu ce aş face dacă vreodată ai prefera pe altcineva în locul meu. Dacă altul ar fi în stare să te satisfacă mai mult sau, dacă nu ai mai fi cu mine. Sunt un egoist ştiu, dar când am văzut chipul tău în timp ce făceam dragoste…
- Din cauza asta mă priveai aşa?
- Da.
Recunoscuse imediat, aprinzându-şi în sfârşit o ţigară. Cosmin îşi trecuse degetele peste umerii lui; tăcând, dar în ochii lui citindu-se mulţumire.
- Nici tu, nici eu nu am mai trecut prin asta. Probabil eşti confuz.
Îl împăcase cu un sărut scurt, trecând cu vederea aroma înecăcioasă a ţigărilor.
- Copleşit e cuvântul potrivit. Am uitat ce trebuia să fac pe moment.
Zâmbise amuzat, Cosmin ştiind că se referă la momentul în care încetase să facă dragoste cu el. Amândoi sfârşiseră prin a râde gălăgios.
- Eu zic să repetăm. În caz că ai putea uita iar.
Se oferise iubitul lui apăsându-şi trupul peste al său, fixându-l insistent. Simon răspunsese imediat, apropriindu-l pentru un sărut mai intens. Stinsese ţigara grăbit să aibă mâna dreaptă liberă pentru a o trece peste trupul gol al tânărului. Tremura cu fiecare atingere şi fixase mâinile sub genunchii lui pentru a-i îndoi. Cosmin se conformase cu noua poziţie, trecându-şi palmele peste pieptul acestuia. Îl simţea pregătit pentru o nouă partidă de amor, dar nu avea să-i ofere atenţia cuvenită atât de repede.
Mângâia apăsat muşchii abdomenului, fiecare încordare făcându-l să tresară de plăcere. Încetase repede, renunţând la a-şi freca trupul de a-l bărbatului, pentru a-l săruta în locurile pe care înainte le încălzise cu palmele sale. Mâinile lui Simon i se prinseseră în păr, degetele lui trecând cu lentoare printre pletele sale atunci când stăruia cu săruturile. Zâmbise ştiindu-se privit, dar în sinea sa era puţin temător. Era pentru prima dată când avea de gând să-i dăruiască o partidă de sex oral, şi nu ştia dacă ce face este corect. Simon era mult mai experimentat decât el.
- Nu te enerva dacă nu o să-ţi placă.
Dăduse din umeri, făcându-l pe tânăr să râdă. Îi prinsese ambii obraji în palmele sale ridicându-i privirea în sus spre el.
- E în regulă. Încearcă, dar nu insista dacă nu poţi continua. Nu toţi sunt în stare să facă asta.
Aprobase imediat, şi revenise la a-l săruta pe abdomen. Poate că inconştient trăgea de timp, dar Simon părea a accepta preludiul. Îl încuraja cu mângâieri pe umeri sau pe gât, fără a insista chiar dacă îl simţea din când în când tresărind.
Nu vroia să îşi ţină ochii închişi, pentru a studia reacţiile iubitului său, dar când îl auzise gemând lent simţise cum i se risipeşte toată încordarea. Mâna dreaptă se mişca lent pe erecţia acestuia, la fel şi buzele lui. Nu reuşise să se înece încă, şi îşi controlase respiraţia. Bănuia că în momentele mai intense avea să-i fie mai greu, pentru că nu doar el contribuia cu acele mişcări. Simon reuşea cu greu să se abţină.
Îi simţea limba umedă alunecând de sus în jos, şi era din ce în ce mai greu să reziste. Ritmul lent pornit de Cosmin era mai mult decât putea să suporte, şi insistase de câteva ori, reuşind să-l oprească. Tânărul se roşise, respirând din greu.
Simon îl privea clipind rar, cu ochii fixaţi în ai lui într-un mod ce-i dădea fiori. Se ridicase la loc deasupra lui, lăsându-şi mâinile să-l alinte peste umeri şi piept. Explora prin locurile erogene, ştiind punctele sensibile pentru a-l face să se lase cu capul pe pernă şi să închidă ochii răvăşit de plăcere. Îi plăcea să-l vadă tresărind cu fiecare atingere, chiar dacă nu era unde îşi dorea mai mult. Revenise după câteva minute la loc, Simon îndreptându-se spre el pentru a-l săruta. Respiraţia lui fierbinte se împrăştia pe pielea lui, încălzindu-l în locurile unde îşi apropria buzele.
Încerca să se abţină să nu fie gălăgios, dar iubitul lui începuse deja să-l tachineze cu mişcări sugestive. Îi simţea erecţia lovindu-se de fesele lui şi bănuia că Simon îşi pierduse răbdarea cu preludiul. Urma să aibă nevoie de terapie dublă pentru tot ce păţea în pat, emoţiile de acum erau mult mai profunde şi inedite decât întâmplările din trecut. Nici nu putea compara, dar nici nu reuşea să-şi calmeze gândurile. Inima îi bătea la fel de tare ca la început, reţinând diferenţele dintre felul în care Simon îl iubise prima oară şi modul în care o făcea acum.
Îşi simţise coapsele ridicate în sus, mâinile tânărului trecându-i lent peste abdomen, spate şi fese. Se pregătea pentru următoarea etapă, simţind degetul lui Simon penetrându-l. În fixase intens, reţinând atenţia cu care făcea fiecare mişcare. Reuşea întotdeauna să-l facă să se simtă bine fără prea mult efort. Îşi pierdea minţile numai la gândul că îl va simţi iar aproape, de data asta sperând să îi înlăture dubiile.
Transpirase deşi efortul încă nu se observa decât în respiraţia lui întretăiată şi în anticiparea cu care îl privea. Îşi ghidase mişcările în aşa fel încât să-l stimuleze cât mai mult, reuşind deja să obţină primele semne de abandon. Gemetele tânărului făceau ecou deja cu ale lui. Îl luase prin surprindere când îşi lăsase trupul lent spre el, ghidându-i erecţia spre anusul său. Simon rămăsese încordat câteva clipe până ce căldura din jur se răspândise în tot trupul său. Aerul îi lipsea din plămâni, şi avea impresia că săruturile lui Cosmin îl puteau înlocui.
- Poziţia asta nu am încercat-o. Menţionase fixând ochii săi negri în cei ai lui Simon. Se dezmeticise pentru a începe un ritm lent, ridicându-şi coapsele odată cu trupul lui Cosmin.
- Nu o să dureze mult. Îi spusese, trecându-şi mâna peste pletele lui în jos pe obraz. Cosmin închisese ochii prins în tot ce simţea. Aprobase din cap spre Simon. Deja toate senzaţiile îi făceau muşchii să se contracteze plăcut şi încercase să grăbească ritmul.
Avea avantajul de a-l avea pe Simon la bunul plac, reuşind să-l tachineze la rândul său cu mişcări circulare sau destul de lente pentru a-l simţi tresărind ori ţinându-şi respiraţia. Zâmbise scurt spre el văzându-i ochii licărind de dorinţă, radiind în euforia plăcerii care îi era oferită. Erau momente în care se abandonau tentaţiilor trupeşti dar păstrând limita, căci mereu reuşeau să treacă peste nevoia de a fi satisfăcuţi şi să simtă mai mult decât sex. Simon alegea limbajul trupului adesea, dar avea şi momente de tandreţe când îi şoptea tânărului cuvinte dulci, făcându-l să roşească de fiecare dată.
- Stai mai aproape…
Ceruse, făcându-i semn cu mâna să îşi aproprie trupul de al lui. Cosmin acceptase imediat, lăsându-se în îmbrăţişarea iubitului său. Căldura ce-l învăluia începuse să-i ardă şi prin vene, şi nu nega că se simţea împlinit chiar fără a ajunge la finalul actului. Îl simţea pe Simon prezent, persistent şi hotărât să-l satisfacă. I se dăruia şi vroia să-i dăruiască aceleaşi senzaţii.
Reţinuse întotdeauna modurile lui Simon de a săruta în timp ce făceau dragoste, dar şi după. Aveau sensuri diferite, prin durată şi intensitate. Fiecare părticică accesibilă a trupului său era sărutată de Simon, răsfrângându-şi fiecare emoţie într-un mod diferit. Îl făcea să se simtă dorit, prin gesturile sale făcându-i inima să bată din ce în ce mai tare. Nu nega că aştepta mereu o confesiune, dar tandreţea şi săruturile primite îi confirmau aşteptările.
Admira trupul înroşit deasupra lui, pielea roză cu mici tente roşii îi încânta privirea. Îi sprijinise mâinile iubitului său în ale sale, pentru a-l ajuta să se mişte. Aveau degetele încleştate, strângând plăcut atunci când se încordau. Mişcările lui Cosmin, deşi întrerupte, păreau a fi mult mai grăbite spre acel final mult aşteptat. Îi simţea fiecare încordare cu o plăcere chinuitoare. Extazul nu se lăsase aşteptat prea mult, arcuindu-şi trupul şi tremurând deasupra lui. Nici nu avea cuvinte în asemenea clipe. Simţea toată plăcerea copleşit de senzaţiile primite de la iubitul său, şi nu se abţinea să nu îi strige numele. O chemare la care i se răspundea asemenea.
Sprijinise în braţele sale trupul lui Cosmin, care se lăsase epuizat deasupra lui. Îşi trecuse uşor degetele peste obrajii lui înroşiţi, fiind răsplătit cu un zâmbet calm.
- Îmi place.
- Şi mie.
Îi trăsese buzele pentru a i le săruta lent. Un sărut scurt înainte de a-i sprijini capul pe braţul său drept şi de a-l ţine aproape.
Cosmin clipea rar, genele lui închizându-se şi deschizându-se în ritmul respiraţiei lui Simon. Admirându-i chipul relaxat îşi dădea seama că de fiecare dată după ce făceau dragoste ceva din ei se împlinea, evidenţiind numai acea împlinire interioară. La fel şi iubitul lui, îşi spusese surâzând. Se lăsase cu capul pe pieptul acestuia, dorind să-i audă bătăile inimii înainte de a-i fura somnul.
• • •

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.