miercuri, 14 aprilie 2010

Obiceiuri vechi

Anul acela nu era prea mulţumitor. De fapt, se întreba singur, când i se păruse vre-un an mulţumitor până atunci? Nici unul. Venise răspunsul prompt, fixând paharul de vin în timp ce lichidul se rotea sub lumină, irizând tenta de vişiniu spre roşu. La petreceri îşi găsea întotdeauna locul, în special compania. Însă ezitările lui de data asta erau legate de locul şi de persoanele aflate la petrecere. Nu avusese cu cine să sărbătorească trecerea dintre ani, astfel rămăsese în situaţia penibilă de a-şi acompania părinţii la o petrecere organizată la nişte amici. Faptul că acolo se aflau persoane trecute de treizeci de ani nu-l împiedica însă să strângă în jurul lui, nelipsitul cerc de admiratori sau persoane curioase.
Într-un fel simţea o oarecare linişte. Tatăl său îşi făcuse timp să apară la petrecere. Un lucru rar având în vedere că se întâlneau odată la un an sau chiar doi. Era ciudat însă să-l vadă dansând şi simţindu-se bine. Într-o postură diferită de până atunci.
- Dacă vrei să te duci să dansezi…
Îi şoptise mama lui la urechea dreaptă. Dăduse nemulţumit ochii peste cap ştiind că femeia insistă să se simtă bine doar pentru a nu i se reproşa mai târziu. Avea proasta obişnuinţă de a începe o dispută din orice fleac când se simţea arţăgos.
- Du-te tu dacă ai chef.
Tăiase tot elanul ei, văzând-o cu coada ochiului cum oftează. Imediat adăugase un oftat propriu, ştiind că va avea parte de linişte doar pe moment. Bănuia că va auzi acelaşi lucru peste câteva minute. Adunase cu degetele câteva firimituri de pe faţa de masă aruncându-le în farfuria mamei sale, ştiind că aceasta nu-i bagă de seamă obrăzniciile, iar tatăl său vitreg era de partea cealaltă a mesei, prea departe pentru a observa.
- Poţi să vorbeşti cu fata aceea şatenă din colţ. A venit cu un verişor de-al tatălui tău, cred că s-ar bucura să vadă că interacţionezi puţin.
- Dar interacţionez destul. Şi n-ai auzit-o vorbind adineauri?! Zici că o strâng chiloţii de-are vocea aşa piţigăită…Ah! Făcuse imediat semn spre gazda lor ridicând paharul în sus, semn că i se terminase sticla de vin.
- Nu e frumos! Şuşotise, făcându-i semn să tacă cu degetul, ca la un preşcolar. Zâmbise văzând-o atât de temătoare, ca nu cumva observaţia lui, din punctul său de vedere – corectă, să nu fie auzită.
- Bine. Nu e frumos. Hai cu mine să dansăm.
Se ridicase de pe scaun, depărtându-l pentru a o lăsa pe femeie să se ridice. Găsise soluţia perfectă pentru a o mulţumi suficient cât să scape de ea toată noaptea. Ştia cât de sensibilă devine atunci când îi arăta puţină afecţiune. Îi prinsese mâna într-a lui, zâmbind victorios atunci când tatăl său se oprise din dansat, la fel şi cei din jur.
Ringul de dans era suficient de larg pentru toţi cei invitaţi la petrecere, holul de la intrarea în casă fusese special pregătit pentru asta. Gazda lor, un fost coleg de serviciu al tatălui său vitreg, pregătise inclusiv lumini şi muzică pe gustul tuturor.
Ritmul lent era potrivită pentru moment, şi păstrând ţinuta unui dans serios, o luase pe mama sa de talie cu o mână, iar cu cealaltă îi prinsese mâna într-a lui.
- Dacă mă calci pe picioare îmi cumperi pantofi.
- Ei hai, Simon. Nu sunt chiar atât de împiedicată.
Nici nu începuse bine să se mişte, căci femeia îl călcase pe picior. Nu-şi reţinuse zâmbetul, şi auzind-o mormăind nemulţumită începuse să râdă amuzat.
- Ştiam că o să se întâmple aşa.
O învârtise forţat într-o piruetă ca apoi să o împingă spre tatăl său.
- Mă duc să-mi curăţ pantoful.
Desigur, era o minciună, dar nu avea de gând să lase asta să-i întrerupă planurile. În plus, sticla nouă de vin încă nu fusese băută. Sigur mama lui avea să discute multe cu fostul ei soţ, iar el le oferise o oportunitate. Rânjise mulţumit odată ce se aşezase pe scaunul lui la masă, din locul acela observându-i destul de bine pe cei doi. Continuaseră dansul aşa cum plănuise de la bun început.

Invitaţii nu erau destul de mulţi, un grup de aproape douăzeci de persoane, dintre care cunoştea doar pe câţiva amici de-ai părinţilor lui. Restul erau veniţi cu ceilalţi invitaţi, dar nimeni mai tânăr de douăzeci de ani. Împărţiţi în bisericuţe, de-a lungul celor trei mese din bucătărie, majoritatea priveau la televizor, iar restul dansau. Nu era deloc interesat de ce se întâmpla, încât îşi îndreptase capul spre altă direcţie, zărind un calendar pe peretele din stânga. Ridicase din sprâncene văzând poziţia lascivă în care pozase cuplul respectiv pentru luna decembrie. Nu femeia îl interesa în acel moment, şi îşi umezise buzele fixând trupul bărbatului ce pozase. Aflat cu spatele şi cu posteriorul la vedere, Simon se întrebase cum de până atunci nu observase o asemenea privelişte.
Îşi frecase uşor bărbia, gândindu-se că poate nu doar el este obsedat de funduri şi scosese grăbit carnetul din buzunarul hainei, notându-şi câteva idei pentru un articol. Se apucase să scrie în grabă, ştiind că alcoolul îi afecta coordonarea, încetinindu-i mişcările. Fără a re-citi ce-şi notase, închisese carnetul pentru a-l pune iar în buzunar. Pixul îl păstrase pe masă pornind un joc ciudat cu partea de jos unde se afla arcul. Apăsând şi lăsându-l liber, pixul ricoşa în sus.
- Enervant.
Venise o voce de lângă el, dar nu schiţase nici un gest. Tatăl său îi prinsese pixul.
- Nu ai găsit nici o victimă?
- Sigur că am găsit…
Ştiind la ce face referire bărbatul îl privise cu îngâmfare fără a-i spune mai multe. Apucase pixul lăsat pe masă de acesta şi i-l vârâse în nara din nas.
- De parcă aş avea din ce alege. Ştii că am gusturi mai complicate.
- Fă-i conversaţie cu cineva atunci.
- Hai să vorbim noi doi.
- Nu fi prost Simon.
- E o trăsătură ereditară…
Oftase cedându-i fiului său ultimul cuvânt. Niciodată nu rezistaseră într-o conversaţie mai mult de cinci minute căci începeau să se contrazică, ajungând până la ceartă. Ştia că Simon o face adesea din distracţie, fără un motiv întemeiat.
- Auzi, Cris? Cine e blondul acela?
Niciodată nu-i spusese „tată”, ci doar pe nume. Învăţat de mic în acel mod, poate că era motivul pentru care nu reuşise să aibă atâta autoritate în faţa lui Simon, comparat cu mama sa.
- E prieten cu prietena lui Jean. Stă la el pe perioada sărbătorilor.
- Aha, deci e tot un fel de gazdă prin…amiciţie.
- S-a oferit. Dar de ce întrebi? Îl privise cu distanţare, păstrând un ton ascuţit.
- A venit cu cineva?
- Nu, şi e german, vorbeşte foarte puţin româna.
- Cu atât mai bine…
Murmurase pentru sine, dar suficient încât tatăl său să-l audă.
- Deci ai rămas tot îngăuritor de funduri? Ultima dată când am vorbit aveai o prietenă.
- Am avut mai multe.
Comentase pe scurt cu un ton enervat. Doar tatăl lui îi ştia înclinaţiile sexuale, şi nu avusese de comentat până acum. Faptul acesta îl irita, dar atenţia lui era îndreptată mai mult spre bărbatul blond.
- De ce nu o agăţi pe fata asta care a venit la petrecere?
Gesticulase uşor spre pantalonii săi, cu sprâncenele ridicate:
- Pentru că fierul meu dintre picioare s-ar face plastilină imediat ce-ar începe să geamă tipa cu vocea piţigăită.
Replica sa îl făcuse pe tatăl său să râdă. Simon avea moduri unice în a-şi exprima cu sinceritate dezaprobarea. Faptul că fiul lui era uşuratic nu-l îndemnase niciodată să-şi impună autoritatea pentru a-i da lecţii. El era exemplul cel mai elocvent al greşelilor de acest gen, şi îşi asumase pur şi simplul rolul de a-i da sfaturi de la egal la egal. Oricum nu i le lua niciodată în considerare pe toate, oricât de mult ar fi ascultat.
- Ştii lecţia numărul unu.
- Mda. Am prezervative în toate buzunarele…
Ridicase o palmă la frunte, deşi bănuise că va primi un răspuns pe măsură.
- Ai grijă cum te porţi, nu-i o femeie. Fără sensibilităţi sau gesturi feminine. Nu eşti un poponar.
- Da, tu ştii cel mai bine. Nu-ţi ia nimeni locul.
Făcuse cu ochiul spre bărbat ştiind că şi el avusese aventuri cu alţi bărbaţi. Deşi cum îi recunoscuse, se întâmpla odată la o lună albastră; şi totuşi se întâmpla. Spre amuzamentul lui Simon care uneori se împăca doar cu gândul că există cineva la fel pervers ca el.
- Poate mă chemi să iau parte la „distracţie”…
Adăugase bărbatul, răspunzându-i la gest şi făcându-i cu ochiul.
- Cine ar vrea să-ţi vadă ouăle fleşcăite?! M-aş îmbolnăvi de inimă!
Se ridicase râzând de la masă, întorcându-se repede pentru a-şi lua cu el paharul de vin. Avea de gând să-l abordeze pe bărbatul blond.
- S-a chinuit mă-ta să te crească şi-ai ieşit la fel de tâmpit ca mine…
- Mă duc să i-o trag. Ţine-ţi-o strânsă!
- Porcule!
- O să viseze doar trei culori îngemănate când am să termin cu el.
Plecase amuzat de reacţiile tatălui său, văzând atâtea schimbări pe chipul lui. De la amuzament la revoltă, şi invers. Sorbise o gură de vin, umezindu-şi buzele cât se apropria de ţinta sa. Blondul îl observase apropriindu-se şi schiţase la rândul său un zâmbet.

Nu îi era greu să se facă remarcat, în special datorită faptului că era cel mai tânăr de acolo, exceptând fata cu vocea piţigăiată. Îşi controlase paşii, ştiind că trebuie să pară cât mai sigur pe sine, şi ajungând în aproprierea bărbatului îşi deschisese primii doi nasturi de la cămaşă, lăsând paharul de vin pe una din mese:
- S-a făcut mai cald.
Cuvinte banale pentru oricine le-ar fi auzit, dar lui nu-i păsa de ceea ce spune cât de ceea ce face. Mai deschisese un nasture văzându-l pe bărbat interesat de pieptul său aproape dezgolit.
- Cald, da.
Germanul se forţase să pronunţe corect în română, făcându-l pe Simon să-l privească în aşteptare, prefăcându-se că nu aude.
- Hm. Ai zis ceva?
Şi se apropriase puţin de el, simulând interes pentru ce spune. Forţat de împrejurări blondul repetase şi îi susţinuse ideea că este cald în încăpere, cât timp inhala parfumul lui îmbibat cu un iz de tutun. Fuma. Cu atât mai bine, se retrăsese rânjind.
- Eu zic să ieşim puţin afară. Putem fuma o ţigară.
Arătase cu mâna dreaptă spre uşa de la ieşire în timp ce străinul aprobase. În ochii lui se putea citi deja curiozitatea. Aprinseseră amândoi câte o ţigară, Simon oferindu-i una din pachetul său. Faptul că primise deja un accept, indiferent de noţiune, era un început bun.
- Eşti german, aşa am auzit.
N-avea rost să se ţină de ocolişuri, în plus, avea suficient timp să-l seducă. Observa cum ochii acestuia îl studiază cu atenţie, oprindu-se uneori în jos, spre coapsele lui. Îl plăcea să poarte uneori pantalonii nu foarte largi dar nici prea strâmţi, stimulând imaginaţia unora.
- Da. Cunosc puţină română.
- Sper să ne înţelegem, totuşi. Pronunţase cu pauză între cuvinte, accentuându-l pe ultimul. Continuase să deschidă un alt nasture la cămaşa sa, oricât de frig ar fi fost afară. – Am înţeles că stai la Jean pe perioada sărbătorilor.
- Da. Sunt venit cu prietena lui. E colega mea de serviciu…O ocazie să cunosc lume, învăţând mai repede limba.
- Foarte nerăbdător, hm?
- Nu ştiu…nerăbdător…
Simon îi ignorase confuzia pentru că nu ştia despre ce cuvânt este vorba, preferând să tragă un fum de ţigară şi să-i fixeze chipul cu interes. Avea trăsăturile încă tinere, deşi arăta trecut de 35 de ani. Cele câteva riduri nu îi afectau prea mult faţa datorită faptului că era blondin. Trupul era suplu, în ciuda vârstei, şi nu avea acea greutate a proporţiilor. Nimic nu domina. Nu avea umerii laţi, nici talia prea strâmtă sau picioarele prea slabe. Se întreba cum arată pe sub hainele simple şi monotone.
- Şi unde dormi, la Jean?
Nu îl interesa despre impertinenţa întrebării, şi aştepta răspunsul să vină prin demonstraţie. Insistase asupra acestui detaliu prin a se uita pe fereastră, înăuntru, în casă.
- Vrei să arăt?
- Normal.
Stinsese ţigara şi pornise înaintea lui ştiind pe unde este ce-a de-a doua intrare, care începea din celălalt hol al casei. De acolo nu puteau fi văzuţi, şi se oprise brusc în faţa bărbatului blond. Intenţionat îl prinsese între zid şi el.
- Înainte de a intra. Pentru un străin, arăţi foarte bine.
- Cineva ca tine să spună asta. Tu eşti frumos, mai tânăr…
Se împotrivise, returnându-i totuşi complimentul. Simon trasase cu degetul câteva linii pe gâtul acestuia simţind cum i se ridică fiecare por sub atingerile lui. Savura liniştea dintre ei şi cum reacţiona trupul bărbatului. Îi fixa privirea, studiind atent orice schimbare din ochii lui. Observase clar dilatarea pupilelor, iar respiraţia întretăiată fiind semn că era aproape de a-l avea.
- Dacă mă duci în cameră pot continua acolo.
Propusese, şi imediat ce lăsase braţele jos bărbatul blond pornise spre prima cameră. Întors cu spatele nu observase rânjetul de mulţumire ce împânzise câteva clipe pe chipul lui Simon. Intrase în camera semi-obscură, mâna lui îndreptându-se automat spre întrerupător pentru a aprinde lumina. O mână caldă se aşezase peste a lui.
- Nu aprinde. Vreau pe întuneric.
- Şi ce vrei pe întuneric?
Închisese uşa în urma lor, fără să-i pese că e izbită prea tare de perete. Distingea umbrele din cameră, orientându-se dinainte spre locul unde se afla patul.
Simţise mâinile bărbatului cum îi prind părţile din faţă ale cămăşii, trecând peste pieptul său, încălzindu-l cu atingerile insistente.
- Tu.
- Ah, pe mine…Ce coincidenţă.
Şoptise la urechea lui ca şi cum abia realiza asta. Îi linsese apoi lobul, ca să poată coborî în jos cu săruturile. Auzindu-l gemând deja îl încânta destul de mult. Era muzica pe care dorise să o audă, şi trăgându-l mai aproape de talie, îl împinsese cu fiecare pas mai aproape de pat. Îşi desfăcuse cămaşa înainte de a fi ruptă; la felul în care trăgea blondul de ea. Luase cu asalt pieptul lui imediat ce şi-l dezgolise, începând să-i sărute sfârcurile. Lăsase capul pe spate, dispus să-l lase să exploreze în voie cât pofteşte.
- Ai mai făcut asta, sau mă înşel eu?
Se văzuse nevoit în a-i prinde părul blond şi deja răvăşit, strâns între degete pentru a-i atrage atenţia că vorbeşte. Pletele scurte nu-i conveneau deloc, ar fi vrut să simtă mai multă fineţe, iar asprimea lor nu era deloc plăcută. Mutase palmele pe faţa acestuia. Măcar tenul lui era îngrijit şi fin.
- Nu eşti primul. Nu.
- Cu atât mai bine, pentru că nici tu nu eşti primul.
Îi făcuse cu ochiul, trăgând uşor de curea, semn că prefera să continue decât să lungească discuţia. Germanul îi desfăcuse cureaua, înţelegându-i aşteptările. Se lăsase uşor pe pat, pregătindu-se să stea cât mai comod. Înghiţise în sec imediat ce deschisese fermoarul lui Simon, trăgându-i erecţia afară.
- Uneori nu port nimic pe dedesubt.
Scăpase de pantaloni, căzându-i jos la glezne. Îşi trăsese repede picioarele pentru a ridica unul din ele pe marginea patului, împingând cu genunchiul pe obrazul bărbatului.
- Dacă te uiţi la ea nu o fuţi să ştii. Deschide mai larg gura, şi apoi o să se întâmple.
- Vorbeşti urât.
- Deja te-au învăţat înjurături. Măcar ştii să te reproduci în română…
- Nu pot să cred –
Simon profitase imediat de comentariile lui, şi cu amuzament îşi introdusese vârful penisului în gura bărbatului. Zâmbise văzând reacţia contradictorie de pe chipul lui. Nu se împotrivise prea mult şi începuse să-şi folosească limba. Ridicase mâna pentru a ţine partea care nu reuşea să o cuprindă cu gura, privindu-l puţin încruntat. Roşu la faţă, însă dispus să continue, încercase să-şi ferească privirea de cea insistentă a bărbatului şaten. Probabil datorită faptului că cedase în faţa unui bărbat mai tânăr.
Puţin îi păsa însă de insolenţa cu care insista să facă sex în acele clipe. Judecând după comportamentul bărbatului îşi dădea seama că în ciuda vârstei mature, era uşor influenţabil, având încă o timiditate specifică. Îi plăceau astfel de oameni slabi şi simplu de manipulat. Însemna o noapte în care avantajul era al său.
- Te descurci foarte bine, dar va trebui să te opresc.
Îl depărtase brusc, admirând dâra de salivă ce scăpase în jos pe pieptul bărbatului atunci când îl împinsese în pat.
- Prea repede…
- Nu zău? Prea încet pentru noi ăştia de aici.
Se aşezase comod deasupra lui, folosindu-şi braţele pentru a-i face picioarele să se deschidă larg. Mângâiase erecţia printre pantalonii de stofă ai acestuia, ca apoi să-i ridice puloverul. Bărbatul ridicase braţele înlesnindu-i treaba. Îl sărutase în treacăt pe gât şi pe sfârcuri, mâna lui coborând iar spre faţa pantalonilor acestuia, de data asta pentru a-i deschide.
- Nu e prea repede?
- La mine nu a fost repede? Crezi că n-am mai văzut ce ai tu?
Bărbatul îşi muşcase buzele refuzând să comenteze, făcându-l pe Simon cu atât mai curios. Ceva se schimbase în comportamentul lui imediat ce deveniseră intimi, şi abia când îi dăduse jos pantalonii înţelegea şi de ce.
- Pun pariu că ai băut atâta bere de ţi-a intrat la apă! N-am mai văzut una atât de mică.
Glumise amuzat apucând penisul bărbatului cu primele trei degete, apropriindu-le pe primele două de la mâna stângă pentru a măsura lungimea. Se abţinea să nu râdă, simţindu-şi obrajii amorţiţi. Acum îşi dădea seama că acesta se simţea inferior, din mai multe puncte de vedere.
- Vulgar idiot.
- Recunosc. Şi totuşi, sunt aici. Încă te vreau…
Îl asigurase cu un zâmbet ceva mai calm, scăpând de ironiile de la început. Reluase preocuparea de a-l săruta pe piept şi pe abdomen.
- Suge.
Apăsase cu trei degete de la mâna dreaptă peste buzele lui întredeschise. Bărbatul acceptase indicaţia gemând de plăcere. Simon îşi trecuse de câteva ori limba peste penisul său, şi fără prea multă greutate îl apucase pe tot în gură. Coapsele ce se ridicau spre el îl iritau la vedere, pe alocuri pielea îşi pierduse elasticitatea şi fineţea cu care era obişnuit. Închisese ochii trasând cu limba spirale pe penisul blondului, strângând cu buzele de fiecare dată când ajungea la vârf. Gemetele începuseră deja să se îmbine cu cuvinte în germană, suficient de simple pentru a le putea recunoaşte. Îi aminteau de vechile filme erotice. Câteva minute fuseseră suficiente ca să se aleagă cu gura plină de spermă. Clipise dezorientat la început, fără să se aştepte la un final atât de scurt.
- Mă uimeşti Frantz.
- Nu sunt Franţ. Mă cheamă Hans.
- Mai bine te chema Frantz. Hans n-are farmec…
- Aşa, mă cheamă aşa!
Insistase cu vocea răguşită şi întretăiată, pieptul tresăltându-i în timp ce încerca să-şi revină după orgasm. Încă mai scăpase câteva gemete atunci când Simon împinsese degetele pline de salivă în anusul lui. Retrăsese coapsele de câteva ori, ca apoi să înceapă să le mişte pentru a se împinge singur spre degetele bărbatului.
- Hans rimează cu Franz.
- Încetează. Faci altceva acum…
Îşi afundase capul în aşternutul de la pat, strângând pătura cu pumnii. Simon ştia că încercase tot timpul să nu geamă prea tare, probabil pentru a nu fi auziţi. Pălmuise de câteva ori posteriorul bărbatului atunci când se împingea prea repede spre mâna lui. Arcuise puţin degetele ştiind că aşa îi apasă prostata uşor. Imediat îl auzise gemând înfundat, mai profund ca până atunci.
Ridicându-i piciorul stâng pe umăr, se pregătise să-l penetreze. Privise spre el aşteptând o ultimă împotrivire, dar bărbatul întinsese una din mâini spre coapsele lui făcându-i semn că poate să continue. Intrase dintr-o singură mişcare până la capăt, trupul lipindu-se de al blondului cu uşurinţă. Mult mai scund şi mai suplu, constatase că este uşor de manevrat dintr-o poziţie într-alta. Îl întorsese cu spatele fără să întrerupă penetrarea.
Fără să îi mai pese de grabă sau de altceva, găsise un ritm care să-l mulţumească până la capăt. Lăsase uşor trupul său pe spatele bărbatului, savurând modul în care pielea lor se atingea la fiecare unire a coapselor lor.
Îi despărţea fesele din când în când, ştiind că stimularea în afară este la fel de plăcută. Vroia să-l facă să se simtă bine în ciuda tachinărilor şi a ironiilor adresate. Rezultatul nu se lăsase aşteptat, bărbatul blond ejaculând a doua oară, ceva mai scurt decât prima dată. Simon nu încetase în a-l penetra, chiar şi în timpul orgasmului, când pereţii anusului se strâmtaseră suficient ca să-i restricţioneze mişcările.
- Hans sper că nu vrei să te opreşti aici.
Întrebase cu o oarecare nelinişte în voce, observând cum coapsele bărbatului încetează să completeze mişcările lui. Ar fi fost prea straniu ca cineva să-l lase într-o asemenea stare. Probabil ar fi continuat folosind forţa.
- Imediat.
Îşi apropriase spatele de pieptului lui, lăsându-şi capul pe umărul lui Simon. Îl sărutase în treacăt pe tâmplă, trecând palma stângă peste obrazul lui. Gestul tandru provocase doar mirare din partea bărbatului şaten, care începuse să-şi reia mişcările.
- S-a întâmplat ceva?
- Era prea bine şi îmi ia ceva timp să-mi revin.
Explicase germanul lăsându-l să-şi treacă palma peste noua lui erecţie. Zâmbise amuzat de reacţiile pe care i le provoca. Chiar dacă ejacula repede, măcar îşi revenea la fel. Îi aplecase trupul într-o parte, muşcându-l de gât şi de umăr. Devenise aspru în mişcări şi gesturi, simţind cum se aproprie de plăcerea finală.
Blondul îşi sprijinise braţul pe umerii lui, contribuind din plin la mişcări de data asta. Îşi ferise de câteva ori capul atunci când acesta încercase să-l sărute, reuşind să-l distragă lingându-l sau muşcându-l de gât. Evita astfel o legătură ce ar fi dus la alte implicaţii. Bărbatul nu era genul lui.
Uneori simţea acea chemare, când trupul său atingea excitaţia maximă, plăcerea ce se risipea prin venele lui în ciuda duratei, avea o lipsă ce nu cunoscuse niciodată împlinirea. Erau pentru el doar simple partide de sex. Chiar dacă partenerii îl priveau cu un licăr de speranţă, se prefăcea că nu observă.
Scăpase intenţionat trupul lui Hans din braţe, lăsându-l să se aşeze pe pat pentru ca amândoi să-şi revină după orgasm. Se aşezase pe margine, căutând ţigările prin buzunarele de la pantaloni, pentru a-şi aprinde una.
- Cum te cheamă?
Auzise întrebarea, pe moment preferase să tragă din ţigară cu lăcomie, evitând să răspundă.
- Simon.
- Simon. Simon?
La început nu se întorsese spre blond, dar acesta îl prinsese insistent de umăr, smucindu-l uşor.
- Mda?
- Ce s-a întâmplat între noi, nu…Nu poate fi ceva mai mult.
Ridicase din sprâncene mai mirat ca oricând. Muşcase din filtrul de la ţigară, iritaţia arătându-se pe chipul său.
- Franz, asta e replica mea.
Bărbatul dădu din cap, acoperindu-se cu pătura. Simon se ridicase întorcându-se intenţionat cu faţa spre el atunci când se îmbrăcase. Nu strica o ultimă tachinare ştiind că îl irită pe bărbat cu modul său flegmatic de a răspunde la genul acela de nemulţumiri.
- Este un stil al tău. Aşa ironic…
- Să-ţi fie de bine.
Murmurase printre fumuri, căci nu se mai străduise să-şi dea ţigara jos din gură. Zâmbise auzindu-l pe bărbat strigându-i numele să se întoarcă înapoi atunci când închisese uşa. Scuturase ţigara în hol, grăbindu-se să revină la petrecere.
• • •

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.